Fii tu
M-am uitat la un film. O trilogie, de fapt. Aveam nevoie de un no brainer să încerc să-mi fac capul să tacă. Escapism, dar uneori necesar. Nu contează filmul. A fost drăguț, și-a atins scopul, m-am distrat, am râs, am dansat puțin sub plapumă, mi-a dat ceva energie. Nicio capodoperă, asta-i clar. Dar nu asta mi-a dat imboldul să scriu. Trupa de fete din film arăta perfect. Se făcea că filmul promovează incluziunea și că are de toate. Dreduri, obezitate, fete scunde, asiatice, de culoare, gay, tot pachetul forțat, desigur, cu tot cu glumele aferente. Deci inclusive washing. Ce aveau în comun? Erau dichisite la perfecție în orice moment. Când se sculau, când se culcau, la duș, când se băteau cu pernele, când se certau, când fugeau de un incendiu, când plângeau, când pierdeau competiții, când se antrenau în copaci. Cum portretizează asta realitatea? Este asta realitatea? Mi-a luat ani de zile să merg pe drumul autenticității, în special înțelegând cum frânturi patriarhale ne influențeaz...